Africa Asia calatorie China demografie dincolo de stiri economie explorer finante funny GUEST POST Jihad? mass-media politia sunetelor Romania tehnologie transport www

Same all, same all… 2014 it’ll be FUN!


photo uk

In sfirsit o reactie normala dinspre Marea Britanie la povestea cu liberalizarea pietei muncii pentru romani de la 1 ianuarie 2014. O stiti – cred – aia din The Economist care le zice romanilor si bulgarilor “You’re welcome”. Plus ca e si funny 🙂 ))). Da’ pe aia cu NetherLAMB o stiti?

S-ar putea sa fi fost si alte opinii de genul asta si sa le fi ratat eu. De exemplu, in The Guardian am vazut in ultimele saptamini cel putin vreo doua articole echilibrate.

Pe mine m-au distrat toate timpeniile din ultimii vreo 2 ani cu “o sa navaleasca romanii peste noi”. Cu toate ca s-au atins cote paroxistice din cauza presiunii publicului. Publicul prost si manipulat de presa tabloida.

E destul de evident ca decizii ca asta in Marea Britanie au fost luate de niste politicieni smecheri si/sau strinsi la colt de “opinia publica”. Problema e ca asa-zisa presiune publica e construita pe multa ignoranta. Din cauza asta, in timp, reactiile politicienilor devin tot mai radicale. Trebuie sa tina si ei pasul cu restul in spirala care se autoalimenteaza de la public->presa->politicieni->institutii europene->public->presa… Cred ca anul viitor o sa se tot vorbeasca de prin februarie pina spre toamna despre alegerile europene. Nume ca Marine Le Pen sau Geert Wilders o sa va zica multe daca acum nu stiti foarte clar de unde sa le luati.

Mi se pare destul de distractiv pentru ca eu am mai trecut printr-o situatie foarte asemanatoare. Se pare ca a fost uitata in Marea Britanie. In ultimele luni ale anului 2006 (pentru cei care nu stiu, Romania a aderat la Uniunea Europeana pe 1 ianuarie 2007) m-am aflat cu ceva treaba pe la Londra.

Pentru ca britanicii traisera deja in 2004 experienta aderarii la UE a 10 state (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Estonia, Slovenia, Cipru si Malta) si nu aveau nici o restrictie pentru noii cetateni veniti se pare ca au avut parte de episoade vag traumatizante. Sau nu?

Cert e ca in lunile alea dinaintea aderarii Romaniei (1 ianuarie 2007) ziarele britanice scriau fix aceleasi povesti. Ca o sa vina romanii peste ei, ca o sa navaleasca cita frunza si cita iarba, romanii o sa le fure locurile de munca, o sa le abuzeze sistemele sociale, o sa fie foarte rau pentru ca vin romanii.

Tot tacimul: reportaje din Romania si Bulgaria cu oameni saraci care n-ar avea nimic impotriva sa traiasca mai bine 😉 , articole si comentarii ingrijorate din Marea Britanie, statistici cu ce s-a intimplat dupa aderarea Poloniei & friends “care nici nu erau chiar asa sarace ca Romania si Bulgaria”, muncitori clandestini si tot asa. Un adevarat cor de bocitoare in crescendo odata cu apropierea datei de 1 ianuarie.

1 ianuarie 2007. Data la care vreo citiva ziaristi (cred ca The Sun dar si ceva ziare mai spalate) cu tot cu fotoreporteri s-au prezentat la aeroportul Heathrow ca sa prinda tsunami-ul romanesc si sa-l relateze. Surpriza, au reusit sa intilneasca o singura persoana din Romania (un nene) care venise cu ceva chestiuni legate de familie.

Nu mai retin foarte exact insa omul nu intentiona sa ramina si sa puna mina pe nu stiu ce beneficii. Venise sa-si rezolve treaba si urma sa paraseasca UK in citeva zile. Avea si bilet, era credibil. Oricum tonul articolelor era destul de dezamagit.

Pe 2 ianuarie 2007 aveam in onor buzunarul meu biletul de “intors” in Romania. Era cumparat dus-intors insa la dus n-am reusit sa prind zborul (era BA nu orice companie amarita) asa ca am fost nevoit sa iau un alt bilet (scump pentru ca era din scurt) ca sa ajung la Londra. Si pentru ca fusese pentru prima data cind am zburat (nu oricum, ci cu un dus-intors la British Airways) nu m-am gindit ca mai trebuie sa fac ceva ca sa ma intorc in Romania. Cu biletul pe care il aveam la mine si platit.

Ajuns la aeroport, cei de la BA au inceput sa ma intrebe de unde am biletul (“de la voi, de la reprezentanta din Bucuresti”), cum am ajuns la Londra (“cu alta cursa”) si ca de ce nu am confirmat ca ma intorc cu ei. Chestie la care mi-a sarit – asa, mai molcom, dar tot a sarit – mustarul.

Pai ba, ditamai British Airways, dupa ce ca va platesc un loc la dus si un loc la intors in cursa voastra de Bucuresti, nu va prind la plecare (pe la 6 a.m.) dar nu ma duc peste voi sa-mi restituiti macar o parte din banii platiti pentru un serviciu de care nu am beneficiat, acuma tot eu sunt de vina ca nu v-am anuntat (!?) ca vreau sa ma intorc cu biletul meu? Platit!

Evident, a urmat intreaga teorie cu “politica companiei nu permite…” s.a.m.d. Mi-am dat seama ca n-am ce face si ca va trebui sa-mi gasesc (si platesc) singur un bilet catre Otopeni (vreo 200 de lire sterline, noroc ca am avut atitia bani la mine) asa ca m-am relaxat si am zis sa fac haz de necaz.

Bai taticu’, i-am zis cetateanului de la ghiseu (om politicos, nu-i vorba), cam cum e faza asta? Pentru ca tot sunteti BA mi-ar fi placut sa ma cautati si sa ma intrebati de ce nu am calatorit la dus cu voi si daca ma intorc sau nu cu BA. Nu sa va asteptati sa ma dau eu peste cap si sa stiu tot felul de politici ale uneia sau alteia dintre companiile aviatice.

De saptamini intregi citesc si vad stiri despre romanii care o sa navaleasca in Marea Britanie dupa 1 ianuarie.

Pe 2 ianuarie aveti aici un cetatean roman, pe Heathrow, cu un bilet platit pentru un zbor la Bucuresti, cu British Airways. Iar eu nu pot sa ma intorc in tara la mine!

Cum ar fi sa misune acum pe aici armata de ziaristi care au tot predicat descalecarea romanilor sau macar sa am un telefon (n-aveam roaming sau numar de UK) si sa chem citiva reporteri sa le explic cum vreu eu sa plec si nu ma lasati? Nu-i asa ca mi-ati gasi rapid un loc gratis si poate mi-ati plati si ceva despagubiri numai sa plec si sa tac din gura.

OK.

Chiar daca adoptarea unor astfel de decizii trase de par nu e un semn de normalitate, atita vreme cit sunt aplicate corect si in mod egal tuturor nu vad de ce ar trebui sa fie preocupat cineva de povestile aste.

Prosti, temeri timpite si politicieni care adopta decizii dubioase exista peste tot. E suficient de urmarit ingrijorarea vecina cu isteria privind faptul ca de la 1 ianuarie strainii o sa cumpere terenuri agricole in Romania.

Da, nu numai exceptiile pentru romani in strainatate expira la 1 ianuarie 2014 ci si exceptiile pentru straini in Romania. Evident ca aproximativ aceleasi persoane care injura si tipa indignate “de ce romanii sa NU AIBA DREPTUL sa munceasca in Marea Britanie?” sunt nemultumite si ingrijorate de faptul ca britanicii “vor putea cumpara pamint in Romania”.

In calitate de persoane fizice. Dupa cum am mai incercat sa atrag atentia (click aici), chestia asta nu aduce nimic nou.

Orice britanic poate sa-si infiinteze o firma in Romania cu vreo 100-150 de lire sterline si poate cumpara cit pamint are chef. Si bani 🙂 . Asa si cu romanii care vor sa lucreze in Marea Britanie. Si azi, cei care vor neaparat, lucreaza linistiti cu PFA (self employed). De ce ar fi asteptat sa se liberalizeze piata muncii?

Advertisements


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s