Noi vrem pamint

Clar, nu mai inteleg lumea inconjuratoare. Titlul e de fapt Dublul standard. Cred, sincer, ca nu e specific romanesc sa sustii sau sa fi de acord cu ceva ce te avantajeaza. Din motive evidente, mie mi-a sarit in ochi ceea ce se intimpla in Romanica.

Ma surprinde cit de fluide sunt principiile sustinute de diversi (de la presa, politicieni sau chiar ministri “de resort” pina la persoane cu care am contact mai des). Exagerind putin, un pumn in nas nu deranjeaza atita vreme cit tu dai pumnul si nasul e al altcuiva.

Daca nasul lovit de pumn e al tau incepi sa te plingi de violenta. Cu toate ca, mecanic vorbind, situatia e similara. O persoana da cu pumnul in nasul altcuiva. Bine, dar “noi nu suntem animale”. Orice actiune poate fi justificata. Sau nu.

Cu titlu de minideclaratie de interese trebuie sa zic ca nu sunt impotriva invatamintului in limba romana in Serbia si nici pentru invatamintul in limba maghiara in Romania.

De asemenea, nu sunt nici pro nici contra faptului ca niste cetateni straini sa aiba dreptul (ieri, azi sau miine) de a cumpara terenuri in Romania.

Sper sa nu-mi scape niste nuante subtile (gen invatamint de stat care e diferit – ca finantare – de cel privat) insa nu mi s-a parut ca in Romania ar fi fost foarte multi impotriva pozitiei ministrului de Externe, Cristian Diaconescu, la recenta faza privind statutul de candidat al Serbiei la aderarea la UE.

Romania (prin ministrul Diaconescu, insist ca nu e o judecata a valorii/corectitudinii pozitiei diplomatice) a blocat pentru scurt timp discutia pe tema asta din cauza ca minoritatea romana din Serbia nu are dreptul la invatamint in limba materna. Ce sa zic, nu mi se pare gresit. Mai degraba e un punct de vedere sustinut “patriotic”.

Acelasi drept la invatamintul in limba materna e perceput cu totul altfel daca limba materna e maghiara si procesul de invatamint are loc in Romania. La UMF din Tirgu Mures.

Povestea e destul de bulversanta privita de la distanta si mai ceva mai detasat (ca cetatean nepalez, de exemplu). Romanii sustin invatamintul in limba materna (cum e in cazul minoritatii romane din Serbia) sau se opun unei astfel de grozavii (facultate in limba maghiara la Universitatea de Medicina si Farmacie din Tirgu Mures)?

In ceea ce priveste dreptul unor cetateni straini de a detine terenuri in Romania sunt si mai nedumerit. Ca eventual cetatean nepalez as putea usor crede ca romanii sunt niste oameni fatarnici care adopta si sprijina principiile care ii avantajeaza. Evident, e foarte limpede ca nu e cazul.

Inteleg ca ar fi ceva extrem de rau (toata lumea sustine asta) si Romania ar trebui sa negocieze prelungirea perioadei in care strainii nu au dreptul de a detine teren in Romania. De ce? Singurul argument civilizat pe care l-am auzit, chiar daca mie mi se pare subtire, e ca “si Ungaria amina liberalizarea pietei terenurilor”. Or fi stiind ei, ungurii, ceva…

Sa ne inchipuim 28 de hectare de teren linga celebra localitate Corlatele. Daca preferati sa vi le inchipuiti linga Bobohalma sau Baicoi nu am nimic impotriva.

Care sunt partile ce ar putea avea vreo legatura cu terenul respectiv?

Dupa mintea mea (chiar m-am gindit vreo 30 de secunde) singurele “interese” ar fi ale proprietarului, vecinilor, statului si consumatorului (adica clientii a ceea ce aduce in piata “activul”, terenul in cazul de fata).

Vecinii mi se par cel mai simplu de rezolvat. Nu cred ca e vreo diferenta intre faptul ca hectarul meu de teren se invecineaza cu terenul unui cetatean roman, italian, austriac, britanic, francez, rus. Atita vreme cit fiecare isi vede de treaba lui…

In ceea ce priveste proprietarul terenului nu cred ca ar fi deranjat ca pe linga clientii (cetateni) romani sa mai apara si altii. Clienti potentiali mai multi inseamna (teoretic) pret mai bun la vinzare. Sunteti de parere ca un roman ar trebui sa vinda mai ieftin unui client, daca e cetatean roman, (orice: o locuinta, un teren, lapte, suruburi, carti sau medicamente), in conditiile in care are oferte mai bune?

Statul? Nu cred ca incaseaza impozite mai mari pe o locuinta, masina, firma, teren, etc. daca proprietarul e cetatean roman. Adica nu ar pierde bani (impozite) daca cele 28 de hectare ar deveni proprietatea unui australian.

Intrebarea care macina cel mai tare e insa: “ce se va intimpla cu noi, romanii, daca strainii ne cumpara tara?”.

O chestie nasoala ar fi ca “strainul” sa cumpere in scop speculativ si sa nu faca nimic cu terenul asteptind sa se scumpeasca si sa-l vinda cu profit. Terenul (terenurile, la nivel national) ar intra intr-o stare de lincezeala ceea ce ar afecta economia (ignorind aici efectul intrarii unor bani din strainatate=investitii si a vinzarii=comert=consum… peste 60% in PIB-ul Romaniei). Doar ca nimic nu garanteaza ca daca cumparatorul e cetatean roman nu se intimpla exact asa ceva. Adica pamint nelucrat si vinzare speculativa. S-ar putea sa nu fiu suficient de patriot dar pe mine nu ma incalzeste cu nimic daca “speculatorul” cu terenul e roman sau albanez.

O sa scumpeasca legumele, fructele, cerealele!!! (papica adica) Atita vreme cit in Romania se importa o buna parte din alimente, indiferent de cetatenie, un producator nu poate vinde un cartof mai scump decit un cartof importat din Franta sau Olanda. Nu cred ca e un secret ca, la marea majoritate a produselor, preturile din Romania sunt cam la nivelul din alte tari. (Daca as fi fan al abordarilor populiste as adauga ca “fara ca veniturile din Romania sa fie la fel de mari ca in alte tari”. N-are insa legatura cu pretul).

Dar ce o sa se intimple daca “strainul” vinde toata productia in strainatate? O sa se scumpeasca alimentele si o sa murim de foame!

Oricine produce ceva are tot interesul sa vinda la un pret cit mai bun (“bun” e o metafora pentru mare, cind subiectul e pretul, asa cum “convenabil” inseamna de fapt ieftin).

Daca primeste un pret mai bun in alta parte a lumii, exporta. Daca face profit mai mare vinzind local exact asta o sa faca. Indiferent de cetatenia producatorului/proprietarului. Adica si romanii pot vinde – daca primesc un pret bun – toata productia in strainatate ca nu-i impiedica nimeni.

Ca sa nu ma lungesc si mai mult:“pamintul din Romania e al romanilor, JOS LABELE!!” e o cauza dreapta in “logica romaneasca” in timp ce “locurile de munca din Olanda sunt pentru olandezi, JOS LABELE!!” e o atitudine xenofoba, incorecta si inacceptabila. Amanunte aici si aici. Sigur stiti de povestea cu site-ul PVV.

Pina la urma cine are dreptate? (chiar nu m-am prins de ce o sa fie nasol daca paminturile din Romania o sa fie cumparate de straini dupa termenul negociat pentru liberalizare, 31 decembrie 2013). Habar nu am dar mi se pare ca unitatile de masura difera in functie de interes.

Parerea mea proprie si personala, dupa cum am si subliniat, e ca dublul standard e cauzat de sentimentele dezlantuite de alaturarea unor cuvinte. “Roman/Romania” + “limba” (in cazul Serbiei&UMF Tirgu Mures) sau “roman/romanesc” + “pamint” in cazul celalalt.

Mai are rost sa atrag atentia ca orice persoana (cetatean roman sau strain) are dreptul de a infiinta o firma in Romania (capital social de 200 RON la un S.R.L., exista si alte variante)?

Firma care poate cumpara si detine teren in Romania, cit vrea muschii ei si cit isi permite (sau cat China), indiferent de “cetatenia” actionarilor. Adica toate “grozaviile” pe care ne batem sa le impiedicam interzicind cetatenilor straini sa cumpere terenuri in Romania se pot face chiar azi “pe persoana juridica”.

Nu se pot face pe “persoana fizica”, e adevarat, situatie care o sa-mi asigure un somn foarte linistit in noptile urmatoare.

---